KIT DE FORMARE
ECONOMIA CIRCULARĂ PENTRU INCLUZIUNEA TINERILOR
Modulul 1 - Despre incluziunea tinerilor
A) Incluziunea socială
UE definește incluziunea socială ca fiind „un proces care asigură cetățenilor oportunitățile și resursele necesare pentru a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală și pentru a se bucura de un nivel de trai și de bunăstare considerat normal în societatea în care trăiesc”. Aceasta cuprinde, dar nu se limitează la integrarea socială sau la un acces mai bun pe piața muncii și include, de asemenea, accesul egal la facilități, servicii și beneficii. Este un concept care se află acum în centrul agendei politice europene.
Cauzele excluziunii sunt multiple: lipsa accesului la resurse economice adecvate care împiedică accesul la o locuință decentă, educația precara, genul, rasa sau etnia, faptul de a fi imigrant, diversitatea funcțională și tinerețea.
Politicile de incluziune socială urmăresc să corecteze inegalitățile structurale și multifactoriale care afectează persoanele și grupurile care alcătuiesc o societate; acordând prioritate persoanelor, dincolo de bunăstarea materială.
Un instrument fundamental, dar nu singurul, pentru promovarea incluziunii sociale este munca. Deși este adevărat că este un drept, așa cum este stabilit în articolul 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), nu toate persoanele au aceleași oportunități de a avea acces la un loc de muncă și, din păcate, la un loc de muncă decent, care să reducă situația de sărăcie și vulnerabilitate. Șomerii de lungă durată, persoanele private de libertate, imigranții, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, persoanele cu diversitate funcțională sau cu probleme de sănătate mintală sau tinerii care au înregistrat eșecuri școlare se află într-o poziție dezavantajoasă în obținerea și păstrarea unui loc de muncă.
Dacă pentru oricine este important să aibă un loc de muncă, pentru grupurile aflate în situații vulnerabile, acesta nu este doar un mijloc de a obține un venit economic, ci și de a-și inversa situația de vulnerabilitate, de a se integra și de a participa pe deplin în societate.
B) Incluziunea pe piața muncii
Lipsa accesului la un loc de muncă este unul dintre cei mai determinanți factori de excludere. În multe cazuri, ocuparea forței de muncă inseamna mai mult decat un factor de integrare din punct de vedere economic. Nu este vorba doar de a avea un loc de muncă și un salariu, ci este, de asemenea, un pas pentru a ocupa un loc în societate și este direct legat de alți factori cheie de integrare din sfera personală și social-culturală. (Integrare culturală, rețea relațională, motivație, sănătate mintală etc.).
Prin urmare, ocuparea unui loc de muncă acționează în multe cazuri ca un factor-cheie pentru ieșirea din cercul de excludere a celor mai vulnerabili tineri. Dar despre ce vorbim atunci când spunem ca tinerii sunt cei mai vulnerabili? Există numeroși factori legați de vulnerabilitate:
-
Aspecte legate de ocuparea forței de muncă: Șomajul, nesiguranța locului de muncă, locuri de muncă instabile, condiții de muncă abuzive, lipsa de experiență profesională.
-
Aspecte legate de sfera personală: Sănătatea mintală, dependențele, statutul legal de ședere, victimă a violenței de gen, lipsa de competențe personale, cazier judiciar, handicap etc.
-
Aspecte legate de educație: lipsa unui nivel minim de formare formală, abandon școlar, formare neadaptată la nevoile pieței muncii, lipsa sprijinului necesar pe pentru orientare profesional, analfabetism etc.
-
Aspecte legate de sfera socială. Lipsa unei rețele relaționale, minorități etnice, discriminare pe bază de gen, de orientare sexuală, convingeri, minorități etnice,
-
Aspecte legate de sfera economică: Gospodării sărace, venituri insuficiente, datorii, economie subterană, locuințe necorespunzătoare.
-
Aspecte legate de mediul familial: Mediile de consum de alcool si substante interzise, violența, lipsa unor legături familiale puternice, tineri fără familie etc.
Modulul 2 - Cum se organizează o activitate ținând cont de perspectiva incluziunii tinerilor
A) Introducere
Toate aceste situații sunt legate de vulnerabilitate și reprezintă bariere, adesea invizibile, în calea participării la orice proiect sau activitate destinată tinerilor.
Obiectivul acestui ghid este acela de a identifica o serie de aspecte pe care le considerăm utile atunci când depășim aceste bariere și putem concepe și realiza activități din perspectiva incluziunii. În cele mai multe cazuri, acestea sunt aspecte practice, bazate pe experiență în conceperea și executarea activităților pentru tinerii aflați în situații vulnerabile. În final, vom oferi două exemple de proiecte realizate dintr-o perspectivă incluzivă legate de economia circulară.
B) Domeniu de aplicare și obiective
Obiectivele urmarite vizeaza identificarea anumitor bariere legate de incluziune. De exemplu, poate fi vorba despre un proiect menit să le permită tinerilor aflați în situații vulnerabile să aibă acces pe piața muncii sau putem vorbi despre acțiuni menite să le dea încredere în sine, să le permită să își pună în valoare competențele și să dezvolte altele noi sau să îi ajute să întâlnească oameni noi, să creeze legături și să își lărgească orizonturile.
Aspectele cheie, cum ar fi durata proiectului, resursele umane și financiare investite etc., vor depinde de obiectivele care trebuie atinse. Important este să fiți onest și realist atunci când luați în considerare obiectivele care trebuie atinse și să încercați să le potriviți cu nevoile, așteptările și interesele grupului de persoane cu care doriți să lucrați.
C) Logistică
Țineți cont de orice obstacole practice care ar putea împiedica/ descuraja publicul țintă să participe, facilitându-le cât mai mult participarea și nu uitați că se pot confrunta cu dificultăți specifice cu care alte persoane nu ar trebui să se confrunte.
Locatia în care se desfășoară activitatea este important; trebuie să se țină cont de faptul că majoritatea tinerilor aflați în situații vulnerabile nu au permis de conducere și nici nu au la dispoziție un vehicul. De preferință, ar trebui să optați pentru locatii cu acces prin mijloacele de transport în comun. De asemenea, este interesant, dacă se consideră necesar, să se indice legăturile de transport pentru a ajunge la locul respectiv. Acest lucru se poate face în materialul de informare despre activitate, sau cadrul unei întâlniri prealabile sau al unui interviu cu participanții. În cazul în care spațiul în care se desfășoară activitatea este un mediu rural, accesul prin intermediul transportului public este adesea complicat. Evaluați opțiunea de a facilita accesibilitatea prin finanțarea transportului colectiv privat. Trebuie să se țină seama de accesibilitatea fizică pentru persoanele cu mobilitate redusă.
Este întotdeauna interesant să facem activitățile cat mai aproape de acele spații cu mai puține oportunități. Trebuie să încercați întotdeauna să adaptați obiectivele activității la nevoile mediului, de exemplu, dacă încercați să realizați un proiect cu scopul de a îmbunătăți incluziunea în câmpul muncii a tinerilor cu mai puține oportunități, trebuie să încercați să realizați proiectul în acele cartiere sau medii cu aceste dificultăți.
În ceea ce privește durata proiectului, trebuie ținut cont de faptul că mulți tineri aflați în situații vulnerabile pot avea dificultăți atunci când vine vorba de a se angaja pe termen lung, din diferite cauze, dintre care multe sunt legate tocmai de situația lor vulnerabilă. Durata trebuie să fie întotdeauna justificată pe baza obiectivelor care urmează să fie atinse, însă este recomandabil să se înceapă întotdeauna cu angajamente pe termen scurt care să permită „agățarea” tinerilor cu care se va lucra apoi, eventual, pe termen lung. În cazul proiectelor planificate pentru o durată mai lungă, trebuie să se țină întotdeauna cont de faptul că pot exista cazuri de retrageri pe parcursul proiectului; aceste retrageri pot fi recuperate prin includerea in proiecte noi viitoare, sau prin adaptarea proiectului la un număr mai mic de participanți. Această chestiune este adesea problematică pentru multe entități care lucrează cu tinerii, deoarece este obișnuit ca, din cauza cerințelor externe și de finanțare, proiectele să fie justificate cu un număr minim de participanți, iar mai multe retrageri pot pune în pericol sustenabilitatea proiectului. Din acest motiv, în cazul în care există acest număr minim, este întotdeauna important să îl depășim cu o anumită marjă sau să avem posibilitatea de a înlocui participanții.
De asemenea, este relevant să ne gândim la perioada din an în care se va desfășura proiectul, care va depinde și de obiectivele și de grupul țintă de tineri cărora ne adresăm. De exemplu, dacă ne propunem un proiect de lucru cu tineri aflați în afara sistemului educațional și în care unul dintre obiective este ca participanții să se întoarcă la studii, proiectul trebuie propus la date precise, care să se încheie odată cu începutul unui nou an universitar, astfel încât să poată avea continuitate. În acest caz, de exemplu, ar fi de asemenea interesant ca începerea proiectului să fie la câteva luni după începerea anului academic, pentru a include acei tineri care își părăsesc studiile la mijlocul anului școlar.
În cazul în care se propune o activitate online, trebuie să se țină cont de barierele digitale, de lipsa competențelor digitale sau de lipsa de accesibilitate. Dacă doriți să planificați un proiect online din perspectiva incluziunii, trebuie să luați întotdeauna în considerare necesitatea de a oferi o formare prealabilă, echipamente și chiar un spațiu din care să participe.
Procesul de înregistrare pentru activitate trebuie să fie facilitat. Evitați pe cât posibil formularele complicate și puneți la dispoziție diferite modalități de înscriere: telefonic, personal, WhatsApp, online. Uneori, din cauza naturii proiectelor, este nevoie de anumite documente pentru a vă înscrie (document personal de identificare, carnet de somer, indemnizație de șomaj…). Dificultatea de a accesa acest tip de documente și dificultățile întâmpinate la înscriere descurajează adesea participarea. Persoanele însărcinate cu desfășurarea activității trebuie să țină cont de acest aspect pentru a facilita cât mai mult posibil aceste proceduri, deoarece mulți tineri aflați în situații vulnerabile nu dispun de anumite instrumente care sunt uneori considerate de la sine înțelese: ajutorul unui membru al familiei pentru obținerea documentelor, competențe digitale, bariere lingvistice, limbaj tehnic etc. Se recomandă întotdeauna ca potențialii participanți să aibă o persoană de referință clară care să îi poată informa despre proiect și să îi însoțească în procesul de înregistrare
D) Parteneriate și colaborări
Parteneriatele sunt foarte importante și pot contribui la conferirea unei dimensiuni foarte importante proiectului. Partenerii pot ajuta la construirea proiectului, aducându-și expertiza în probleme despre care nu exista expertiza: de exemplu, dacă doriți să primiți persoane cu handicap sau cu tulburări (mentale, psihice), este important să lucrați cu specialiști care cunosc nevoile acestora și modul de integrare.
A avea parteneriate este, de asemenea, o modalitate de a obține mai multe resurse (resurse financiare, infrastructură, echipamente etc.) și de a adăuga o altă dimensiune la problema comunicării, având propriile contacte și mijloace de comunicare. În ceea ce privește incluziunea tinerilor, este posibil să se stabilească parteneriate cu organizații publice sau private care lucrează cu tinerii cu risc de excluziune (biroul de ocupare a forței de muncă, asociații…) pentru a ajunge mai ușor la acest public.
Cu toate acestea, dacă doriți să implicați partenerii, abordați-vă timpul necesar pentru a discuta despre proiect și pentru a împărtăși punctele de vedere ale fiecăruia și implicați-i pe deplin în proiect (aceștia trebuie să simtă că aduc valoare adăugată, astfel încât să se implice cu adevărat). Asigurați-vă că vă împărtășesc valorile și că sunt de încredere. De aceea, trebuie să vă înconjurați de persoane care știu cum să lucreze pe aceste teme (cu tineri, cu grupuri aflate in risc de excluziune sau care au experiență în tipul de proiect pe care îl lansați).
Implicarea partenerilor înseamnă să evaluați punctele slabe și nevoile: Care sunt punctele forte ale organizației dumneavoastră? În ce aspecte ați avea nevoie de ajutorul unor persoane cu experiență? Sunteți pregătit să faceți față unor moduri diferite de a face lucrurile și unor metodologii diferite și, eventual, să vă schimbați modul în care vă construiți proiectul?
E) Resurse bugetare - Aspecte economice
Bugetarea unui proiect ar trebui să se facă încă de la începutul construcției acestuia pentru a estima costurile și pentru a permite realizarea eficientă a proiectului. Cea mai importantă condiție pentru înființarea unui proiect care vizează includerea tinerilor este garantarea gratuității serviciului oferit. Chestiunea financiară poate fi un adevărat obstacol pentru acest tip de public, care se află adesea într-o situație precară. Cerând o contribuție financiară, mulți tineri ar fi privați de posibilitatea de a participa. În cazul în care activitatea necesită utilizarea de echipamente, acestea ar trebui, pe cât posibil, să fie puse la dispoziția publicului, în loc să li se ceară să și le procure singuri.
Aspectul financiar poate fi un obstacol în calea desfășurării unui proiect, de aceea este important să vă gândiți la diferitele modalități de strângere de fonduri. Realizarea unui proiect pentru tinerii care se confruntă cu excluziunea are o puternică dimensiune socială și poate fi considerată ca fiind de interes public. Organizația se poate adresa autorităților publice locale pentru a obține subvenții publice pentru a construi proiectul (de exemplu, prin intermediul unei cereri de proiecte). Problema financiară este, de asemenea, unul dintre motivele pentru care colaborarea cu partenerii poate fi atât de importantă.
În special în cazul proiectelor de o anumită durată, trebuie să se țină seama de faptul că costul transportului până la locul de desfășurare a activității poate fi un obstacol în calea participării. Ori de câte ori este posibil, este foarte recomandat să se ofere posibilitatea de a finanța acest cost, fie prin furnizarea gratuită a serviciului de transport, fie prin posibilitatea ca participanții să solicite o subvenție pentru transport. În cazul în care se optează pentru o subvenție individuală pentru transport, ar trebui să existe posibilitatea ca o parte din subvenție să trebuiască să fie avansată înainte de începerea activității, deoarece pentru mulți participanți poate fi dificil să avanseze aceste fonduri din propriul buzunar. Multe programe de formare dispun de subvenții pentru transport, dar acestea sunt acordate participanților la finalul formării, ceea ce face dificilă includerea persoanelor aflate într-o situație economică mai vulnerabilă.
F) Participanți
Cu cât vă doriți mai mult să fiți incluziv și să ajungeți la un număr cât mai mare de persoane, cu atât mai multe limitări va trebui să depășiți pentru a le oferi condiții adecvate. Analizați barierele care pot împiedica anumite persoane să participe la proiect și încercați să le eliminați.
Există, într-adevăr, multe profiluri diferite de tineri aflați în situații de excludere. Nu toți au aceleași nevoi, iar unele activități sunt potrivite pentru unii, dar nu și pentru alții. Întrebarea care trebuie pusă este dacă proiectul vizează o anumită problemă legată de un anumit grup țintă sau dacă își propune să fie cât mai incluziv posibil. În cel de-al doilea caz, este important să se ia în considerare modul în care aceste profiluri diferite pot fi reunite, respectând în același timp nevoile fiecăruia.
G) Activitatea de proiectare și management
Dezvoltarea și implementarea activității se află în centrul proiectului. Aceasta este elaborată ținând cont de diferitele aspecte implicate în crearea unui proiect (publicul țintă, obiectivele, bugetul și echipa de implementare etc.).
În cazul unui proiect care se adresează tinerilor care se confruntă cu excluderea, activitatea trebuie să fie adaptată unui public tânăr și, în același timp, concepută pentru a combate excluderea socială a acestora. De asemenea, activitatea trebuie să îndeplinească cerințele generale pentru un proiect de succes: trebuie să fie utilă, inovatoare și eficientă.
Câteva sfaturi pentru un proiect care implică tineri:
-
Activități care promovează coeziunea în cadrul grupului, pentru a-i ajuta pe tineri să se simtă confortabil
-
Activități inovatoare, care sunt diferite de ceea ce se face de obicei
-
Activități cu un cadru general pentru a-i ajuta să se integreze in proces
-
Dar, de asemenea, flexibilitate pentru a le oferi libertate și pentru a le permite să fie activi, să câștige încredere și să își împărtășească propriile idei.
-
Posibilitatea de a-i integra în metodologia proiectului (comunicare, construirea activităților, strângerea de fonduri etc.) pentru a le da un sentiment de responsabilitate și implicare și pentru a-i ajuta să își dezvolte competențe profesionale.
-
Sesiunile nu ar trebui să fie prea lungi pentru a nu deveni plictisitoare, acestea ar trebui să fie suficient de frecvente pentru a menține grupul dinamic și interesat.
-
Activități incluzive : țineți cont de toate tipurile de public și de nevoile acestora (dizabilități fizice și mentale, probleme de limbă dacă nu vorbesc aceeași limbă, mediul social și religios...).
-
Management: lucrătorul de tineret trebuie să însoțească fără să impună, să se asigure că fiecare își găsește locul în cadrul activității.
Fiți conștienți de faptul că anumite categorii de tineri pot necesita o monitorizare mai personală și mai aprofundată.
O modalitate bună de a începe un proiect sau o activitate poate fi crearea unor reguli de bază pentru grup, asupra cărora să se ajungă la un acord pentru desfășurarea activității. Aceste norme comune trebuie să servească la stabilirea unor linii directoare comportamentale și a unui climat de spațiu sigur și incluziv.
H) Comunicare
O comunicare eficientă este esențială în diferite faze ale proiectului. În general, la început, comunicarea va avea ca scop atragerea potențialilor participanți la proiect, în timp ce în faza finală se va concentra pe comunicarea rezultatelor obținute.
În faza de recrutare, nu există o singură abordare eficientă; aceasta va depinde de publicul țintă la care dorim să îl ajungem. Cu toate acestea, ca regulă generală, va fi întotdeauna recomandabil să se opteze pentru mai multe canale de diseminare diferite.
Pe de o parte, este adesea eficient să ajungem la tineri folosind canalele lor de comunicare (rețelele sociale: Instagram, Whatsapp, Tiktok…). Dacă bugetul permite, publicitatea online. Gândiți-vă la un conținut atractiv pentru tineri. Dacă este posibil, concentrați-vă pe comunicarea pentru tineri de către tineri, implicați publicul interesat (ideea de a implica tinerii în campania de comunicare pentru a ajunge mai bine la ei). În plus, prioritizarea comunicării de către tineri pentru tineri sporește autenticitatea. Implicarea activă a acestora în campaniile noastre le dă putere vocii și perspectivelor lor, ceea ce face ca inițiativele noastre să fie mai ușor de relaționat și să aibă mai mult impact. Crearea unui conținut convingător și atrăgător din punct de vedere vizual este crucială. Acest lucru înseamnă să creăm materiale care să rezoneze cu interesele și sensibilitățile lor, asigurându-ne că sunt nu doar informative, ci și captivante.
Pe de altă parte, crearea de rețele este esențială pentru a ajunge la anumite categorii de tineri. După cum am menționat anterior, este important să colaborați cu alți actori care activează în domeniu: asociații, ONG-uri, instituții de învățământ, fundații, entități publice, companii etc. Explicarea direct a proiectului este necesară.
O bună practică care funcționează adesea bine este implicarea participanților din edițiile anterioare în procesul de diseminare, permițându-le să își împărtășească experiențele și permițând potențialilor noi participanți să se raporteze la acestea.
În mod similar, dacă bugetul permite, este întotdeauna recomandabil să creați materiale fizice, cum ar fi pliante sau postere informative. Atât în documentele digitale, cât și în cele fizice, informațiile esențiale ar trebui să fie întotdeauna reflectate în mod clar pentru a încuraja întrebări suplimentare, cum ar fi caracterul gratuit al proiectului, rezultatele așteptate, posibilitatea de a solicita subvenții pentru transport etc.
I) Evaluare/ rezultate
Evaluarea unui proiect este un pas esențial pentru a măsura succesul și pentru a evidenția domeniile care trebuie îmbunătățite. Ea servește atât pentru a pune accentul pe ceea ce funcționează, cât și pentru a evidenția dificultățile, astfel încât acestea să poată fi înțelese și corectate. Evaluarea este importantă pentru echipa de proiect, dar și pentru parteneri. De asemenea, este esențială pentru raportarea către potențialii finanțatori publici, care solicită un raport privind proiectul.
Evaluarea proiectelor are două dimensiuni: evaluarea procesului de elaborare a proiectului și evaluarea rezultatelor și a efectelor acestuia asupra publicului țintă. Aceasta se bazează pe o comparație între obiectivele vizate și rezultatele obținute.
În cazul proiectelor de o anumită durată, este întotdeauna recomandabil să se includă o evaluare intermediară a proiectului, în care să se țină cont de opinia tinerilor participanți, cu scopul de a putea interveni, dacă este necesar, în dezvoltarea proiectului. În funcție de natura proiectului, această evaluare poate fi realizată în diferite moduri: chestionar anonim, dezbatere deschisă în grup, interviuri individuale etc.
Modulul 3 - Exemple de bune practici și cum să le replicam
Incluziunea pe piața muncii și economia circulară
(Emprégate em verde – Paideia)
A) DESPRE PROIECT
Programul de ocupare a forței de muncă pentru tineri Emprégate en Verde s-a desfășurat într-o zonă rurală din provincia A Coruña (Spania), printr-o colaborare publică și privată între mai multe entități: Asociación de Desarrollo Local Deloa, Fundación de la Escuela de organización industrial, Fundación paideia Galiza și compania O Fogar do Santiso. Acest proiect s-a născut cu un dublu obiectiv:
-
Îmbunătățirea abilităților de muncă ale tinerilor, promovarea egalității de șanse, acordând prioritate participării tinerilor fără formare profesională, aflați în risc de excludere sau care trăiesc în zonele rurale.
-
Promovarea gândirii critice și a angajamentului față de proiecte inovatoare bazate pe durabilitatea mediului și pe economia circulară, prin intermediul experienței.
Proiectarea programului provine dintr-un proces participativ pe care Fundația Paideia l-a desfășurat în 2020 în timpul pandemiei Covid19. Întrucât a trebuit să ne oprim activitatea, am profitat de această ocazie pentru a colecta informații despre nevoile exprimate de tinerii cu care lucrăm. Unul dintre aspectele cele mai repetate a fost nevoia de a încerca, chiar și pentru scurt timp, diferite sectoare în mod practic,
pentru a putea realiza un exercițiu de autocunoaștere esențial pentru a se putea gândi la viitoarea lor carieră.
B) INTRODUCERE
„Emprégate en verde” este un proiect de ocupare a forței de muncă cu o metodologie practică bazată pe contactul direct cu lumea muncii. Proiectul a fost conceput și executat împreună cu o companie lider în producția agroalimentară durabilă și în gastronomie din Galicia. A fost conceput un itinerar practic prin 5 sectoare profesionale diferențiate: grădină ecologică, bucătărie, brutărie, brutărie, activități de depozitare și room service, permițând tinerilor participanți cu experiență profesională redusă sau fără experiență profesională să abordeze diferite tipuri de muncă, facilitând cunoașterea de sine și munca. în viitorul obiectiv profesional. Pe lângă această practică în cadrul companiei, programul include transversal o serie de cursuri de formare în care se lucrează asupra competențelor generice de angajare. Faptul că o parte din formare s-a desfășurat în mediul unei companii active din domeniu, permite participanților, cu experiență anterioară mică sau deloc, să aibă un contact real cu lumea muncii. În opinia noastră, acest lucru este esențial pentru ajustarea așteptărilor și pentru a face tranziția corectă de la un mediu școlar la lumea muncii. Deși nu a fost stabilit ca obiectiv inițial, evoluția pe parcursul formării a unora dintre participanți a condus, la finalul proiectului, la o propunere de angajare din partea companiei.
C) PROGRAM
Acest proiect a durat 2 luni și a implicat 15 tineri cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, distribuiți în 4 grupe de formare. În paralel cu formarea în grup și partea practică, fiecare dintre participanți a fost monitorizat individual pe tot parcursul proiectului. Programul este împărțit în 4 părți diferite: 1) Competențe generice de angajare și dezvoltare personală, 2) Cunoașterea meseriilor din interior, 3)Oportunități în mediul înconjurător, 4) Urmărire în grup. La întocmirea calendarului, grupele nu s-au succedat în
ordine cronologică.
Partea 1 - Competențe generice pentru angajare și dezvoltare personală.
Primele două săptămâni de formare au început cu mai multe sesiuni axate pe autocunoaștere, motivație, egalitate de gen pe piața muncii și coeziune de grup. Aceste prime sesiuni sunt importante, deoarece participanții nu se cunoșteau între ei, astfel încât este important să se creeze spații în care să se lucreze la legături pozitive înainte de a începe partea practică în cadrul companiei.
La finalul părții practice, sunt incluse din nou câteva sesiuni din acest bloc, care se concentrează pe căutarea unui loc de muncă, pregătirea interviului, procesele de selecție și lucrul la planul individual de inserție pe piața muncii.
Partea a 2-a - Cunoașterea meseriilor din interior - Stagii de practică în cadrul unei companii
În partea a doua participanții trec prin rotație prin formare practică în diferite meserii. În incinta companiei partenere, grupul de tineri este împărțit în grupuri mai mici de 3-4 persoane, care vor trece prin rotație prin 5 meserii diferite în fiecare săptămână. În
timpul rotației, este important ca grupurile să se schimbe și să poată schimba partenerii. Dobandirea competentei de a lucra in echipa este o experiență de învățare majoră.
Partea a 3-a - Oportunități de angajare - Vizite la proiecte și companii
În partea a treia de formare am inclus vizite la proiecte legate de economia circulară și durabilă. Câteva exemple de vizite efectuate la: O cooperativă de tineri dedicată producției de brânzeturi ecologice, la o comunitate de pădurari care este o referință în utilizarea multifuncțională a resurselor forestiere sau la o companie producătoare de ceaiuri și infuzii ecologice.
Partea a 4-a - Monitorizarea grupului
Ziua prezentării: Prezentarea proiectului, clarificarea îndoielilor, revizuirea calendarului, dinamica grupului etc.
Evaluare intermediară: Întâlnire intermediară între echipa organizatoare și participanți. În cadrul acestei sesiuni includem câteva sesiuni dinamice pentru a evalua și discuta diferite aspecte, cum ar fi relația dintre membrii grupului, cele mai apreciate aspecte ale dezvoltării programului, schimbările care ar putea fi făcute pentru îmbunătățirea programului, autoevaluarea individuală în partea practică, dificultățile detectate etc.
Evaluarea și încheierea formării: Participanții fac o evaluare calitativă a programului prin intermediul unui dialog deschis în cadrul grupului. În cele din urmă, participanții completează, de asemenea, o evaluare anonimă sub forma unui chestionar.
Partea a 5-a - Monitorizare individuală.
În timpul formării, se desfășoară o activitate individuală cu participanții. Ca regulă generală, conținutul și orele de lucru individual variază de la caz la caz. Există cel puțin 10 ore de interviuri individuale începând cu faza de selecție și până la finalul formării.
Exemplu de calendar al proiectului:
D) PERSPECTIVA INTEGRĂRII
Ce aspecte au fost luate în considerare în adoptarea unei perspective de integrare în acest proiect de ocupare a forței de muncă?
E) LECȚII ÎNVĂȚATE
O particularitate a acestui program este reprezentată de rotația prin diferite posturi de muncă într-o perioadă scurtă de timp. Experiența noastră este că această practică a facilitat un exercițiu de autocunoaștere a participanților, identificând și lucrând asupra competențelor, punctelor forte și punctelor slabe ale acestora, ceea ce reprezintă un punct de plecare fundamental atunci când se lucrează cu obiectivul de plasare a unui loc de muncă.
Pe de altă parte, Emprégate en verde este un proiect de plasare pe piața muncii pentru tinerii fără studii superioare care sunt în căutarea unui loc de muncă. În același timp, scopul este, de asemenea, de a le arăta tinerilor diferite inițiative construite pe principiile economiei circulare și care valorifică resursele naturale din mediul lor. Realitatea este că majoritatea participanților la acest proiect nu au, în prealabil, un interes în probleme precum economia circulară sau gastronomia durabilă, dar acest interes se creează prin practică și prin faptul că pot vedea la fața locului proiecte și inițiative reale care funcționează și creează bogăție în mediul lor. Din experiența noastră, orice proiect de integrare în muncă trebuie construit împreună cu lumea reală a muncii, dar alegerea companiilor și a valorilor pe care se bazează activitatea lor este importantă, deoarece nu este o alegere lipsită de importanță. În opinia noastră, alegerea acestui „partener-cheie” din lumea afacerilor poate fi cheia creării unor proiecte viitoare care să combine obiectivul de integrare pe piața muncii a tinerilor cu mai puține posibilități și, în același timp, să promoveze și să facă vizibilă economia circulară, nu doar ca un tip de economie dezirabil, ci și ca un mod real.
Incluziunea socială și economia circulară (IMPACT HUB)
Burse de inovare pentru studenții din Liepaja (IGLS)
Granturile de inovare pentru studenții din Liepaja (IGLS) (IGLS) a fost un proiect dinamic realizat de Universitatea Liepaja in cadrul unui parteneriat, în perioada septembrie 2022 – noiembrie 2023. Conceput pentru a spori competențele antreprenoriale în rândul studenților, acesta a oferit experiențe practice și sprijin pentru dezvoltarea ideilor de afaceri. În mod notabil, proiectul a pus accentul pe incluziunea socială, implicând participanți și întreprinderi din medii diverse, inclusiv din zonele rurale, și a promovat oportunități unice, cum ar fi un stagiu de practică într-o afacere care sprijina persoanele oportunități reduse. Această abordare a subliniat angajamentul IGLS de a promova o comunitate antreprenorială diversă și incluzivă în Liepaja. Punctul unic al acestui proiect a fost oportunitatea de a vizita diferite companii într-o perioadă scurtă de timp și de a încerca mai multe profesii, în diferite industrii, și de a întâlni diferiți experți din industrie care nu numai că au prezentat industria și afacerea lor, dar evaluat ideile participanților.
DESPRE PROIECT
Lansat la 1 septembrie 2022, proiectul IGLS „Inovāciju granti Liepājas studentiem (Burse de inovare pentru studenții din Liepaja)” (Nr. 1.1.1.3/21/A/004) este o inițiativă de pionierat condusă de Universitatea Liepaja, în colaborare cu Impact Hub, Departamentul de Educație al orașului Liepaja, Școala Tehnică de Stat din Liepaja și Fondul de Dezvoltare al Universității Liepaja. Acest proiect de 15 luni, care se desfășoară până la 30 noiembrie 2023, este conceput pentru a stimula spiritul antreprenorial și sentimentul de conectare în rândul studenților din Liepaja.
Obiective: Misiunea principală a IGLS este de a ajuta tinerii să înțeleagă diferitele opțiuni de carieră, astfel încât să poată lua decizii în cunoștință de cauză în alegerea profesiei lor în viitorul apropiat. De asemenea, să încurajeze capacitățile antreprenoriale în rândul studenților, oferindu-le experiențe profesionale substanțiale în diverse industrii. În plus, proiectul servește ca o platformă pentru ca elevii să conceptualizeze, să dezvolte și să inițieze propriile idei de afaceri și să își dezvolte abilitățile în timpul stagiilor de practică în diferite companii.
Participanți: Elevii de la toate nivelurile de învățământ – de la cei din instituțiile de învățământ secundar general și profesional până la studenții universitari din Liepaja.
Program Structure:IGLS este structurat în patru cicluri de șase luni. Fiecare ciclu implică patru luni de angajament practic, în care participanții fie își dezvoltă propriul produs, fie se angajează într-un stagiu de practică în cadrul unei întreprinderi. Participanții sunt încurajați să se înscrie fie individual, fie în echipe, și sunt sprijiniți în formarea de grupuri de lucru pentru dezvoltarea de produse sau servicii.
Pentru a se înscrie în proiectul IGLS, participanții își prezintă inițial propriile idei de afaceri sau selectează dintr-o gamă de stagii oferite de întreprinderile partenere. Aceștia își prezintă proiectul ales împreună cu un plan detaliat pentru următoarele șase luni. De-a lungul programului, verificările periodice și un raport intermediar sub forma unei prezentări după trei luni îi ajută să urmărească progresele înregistrate. La încheierea proiectului, toți participanții își prezintă realizările, subliniind competențele și cunoștințele pe care le-au dezvoltat. Această prezentare finală oferă o imagine cuprinzătoare a parcursului fiecărui participant, subliniind experiența practică și creșterea personală obținute în timpul proiectului.
Blocul 1 - Alegerea și schimbul de idei
Încă de la început, fiecare participant se decide asupra unei idei de afaceri pe care dorește să o dezvolte sau alege un stagiu de practică într-o companie. Apoi, aceștia prezintă juriului alegerea lor într-un mod simplu, explicând despre ce este vorba în ideea lor sau în stagiul de practică și ce speră să realizeze până la sfârșitul proiectului. Aceștia își pot împărți în echipe sau își pot dezvolta individual ideile de afaceri. Oportunitățile de practică sunt alese individual de fiecare. De cele mai multe ori, pentru ideile de afaceri, există echipe de două sau trei persoane.
Blocul 2 - Elaborarea planurilor
După ce au ales, încep să își traseze proiectul. Acest lucru implică stabilirea unor obiective mici și planificarea modului de realizare a acestora pas cu pas. Ei învață cum să își organizeze ideile și să facă un calendar pentru munca lor. Planul este creat cu ajutorul mentorilor, după o clasă de masterat privind planificarea proiectului.
Blocul 3 - Învățarea și întâlnirea cu experții
Pe parcursul celor șase luni, există numeroase ateliere și cursuri. Participanții învață despre afaceri, cum să lucreze cu alții și cum să rezolve probleme. Ei întâlnesc persoane cu experiență în afaceri, care le dau sfaturi și le împărtășesc propriile povești. De asemenea, de două ori pe lună, participanții merg în vizită la companii pentru a afla cum este viața de zi cu zi în anumite profesii și companii, astfel încât să poată lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la cariera lor mai târziu în viitor. Este necesar să se acorde atenție fiecărui participant. Este posibil ca cineva să se simtă nesigur sau să nu se simtă în siguranță în aceasta comunitate de afaceri. Tinerii cu dizabilități trebuie sa fie însoțiți de un mentor în apropiere care poate acționa într-o anumită situație.
Blocul 4 - Efectuarea lucrărilor și verificarea progresului
Timp de șase luni, participanții lucrează la proiectele lor efective sau își încep stagiile de practică. Aceștia au întâlniri regulate cu mentorii care îi ajută să se mențină pe drumul cel bun și să își îmbunătățească munca. Aceștia discută despre orice provocări cu care se confruntă și despre cum să le depășească. În acest moment este foarte important să se înțeleagă nevoile tânărului. Este probabil ca tânărul să fie nesigur sau să aparțină grupului NEET, așa că este important să se găsească un mentor potrivit și să se creeze un mediu prietenos și sigur.
Blocul 5 - Prezentare finală și retrospectivă
În ultima lună, fiecare arată ce a făcut. Ei vorbesc despre proiectul sau stagiul lor, despre ceea ce au învățat și despre cum au crescut. Își împărtășesc succesele și dificultățile cu care s-au confruntat, precum și modul în care le-au rezolvat. Acesta este un moment de reflecție asupra întregii călătorii și a abilităților pe care le-au dezvoltat. În raportul final, juriul evaluează participanții și acordă premii în bani celor mai de succes și mai activi tineri care au înregistrat o creștere vizibilă și au realizat un proiect influent.
Sprijin și oportunități: Pe durata programului, participanții au fost eligibili pentru o bursă lunară de 200 de euro. În plus, au primit sprijin financiar pentru realizarea ideilor lor de afaceri, oferind o șansă unică de a testa viabilitatea acestor idei sau de a contribui, în calitate de membru al unei echipe, la dezvoltarea conceptelor de afaceri ale altora.
Mentorii au un rol determinant pentru a-i face pe tineri să se simtă parte din proces și să fie mai încrezători în abilitățile lor. În fiecare dintre cicluri, a existat întotdeauna un tânăr care avea dificultăți de integrare in grup, să participe cu idei și să își folosească potențialul. În aceste cazuri, tinerii sunt evaluați la început și sunt identificați Identificarea si evaluarea inițială a acestora pentru includerea in program de mentorat consolidat asigura un mare sprijin în creșterea lor.
Viziunea de bază: Acest proiect este o componentă cheie a programului operațional „Creștere și ocupare a forței de muncă”, care vizează consolidarea capacităților de cercetare și inovare ale instituțiilor științifice letone. Investind în resurse umane și în infrastructură, IGLS nu numai că încurajează noi talente, dar contribuie și la obiectivul mai larg de creștere a capacității Letoniei de a atrage fonduri externe.
Incluziune socială: Proiectul a inclus studenți din medii diferite. Toată lumea a avut aceeași șansă de a se înscrie, indiferent de locul de proveniență sau de convingerile lor. Acest lucru a făcut ca proiectul să fie bogat în idei diferite și i-a ajutat pe toți să învețe mai mult.
Parte importantă a IGLS a fost accentul pus pe includerea studenților și a întreprinderilor din zonele rurale, aducând perspective diverse în cadrul programului. Un exemplu notabil al angajamentului proiectului față de incluziunea socială a fost cel al unui participant care a făcut un stagiu la o întreprindere care lucra cu persoanele surde. Această experiență a avut un impact atât de mare încât participantul a continuat să lucreze acolo și după încheierea proiectului. Acest lucru evidențiază modul în care IGLS a promovat cu succes incluziunea socială și a creat un impact de durată asupra participanților și a comunității.
Ateliere de lucru: În timpul proiectului IGLS, participanții s-au angajat într-un proces de învățare serios, cu aproximativ două ateliere de lucru desfășurate în fiecare lună. Aceste ateliere de lucru au acoperit diverse aspecte ale afacerilor și ale dezvoltării personale, echipând studenții cu competențe și cunoștințe esențiale. Prin sesiuni interactive, discuții conduse de experți și activități practice, participanții au putut să aprofundeze elementele fundamentale ale antreprenoriatului, ale strategiei de afaceri și ale autoperfecționării. Această abordare structurată a învățării a asigurat că, la finalul proiectului, fiecare participant a obținut un set solid de instrumente pe care să le aplice în demersurile sale antreprenoriale și în dezvoltarea personală.
Modul în care toată lumea le poate accesa cu ușurință și se poate simți în siguranță:
Organizarea atelierelor în locații ușor accesibile sau pe platforme online ar asigura reducerea la minimum a barierelor geografice și de transport. În plus, adaptarea conținutului pentru a fi atractiv și ușor de relaționat pentru acești tineri, eventual prin exerciții interactive și practice, ar putea îmbunătăți experiența lor de învățare. Informarea că atelierele sunt gratuite sau subvenționate ar fi, de asemenea, esențială. În plus, încorporarea unor mentori sau facilitatori care înțeleg și se identifică cu provocările cu care se confruntă acești tineri poate crea un mediu de învățare mai incluziv și mai favorabil.
În plus, ar trebui să se acorde o atenție specială tinerilor NEET (care nu urmează o formă de învățământ, nu au un loc de muncă sau o formare profesională) prin oferirea de îndrumare și mentorat adaptate, care să răspundă nevoilor și provocărilor specifice ale acestora. Implicarea acestora cu povești de succes din viața reală și experiențe practice care rezonează cu interesele lor poate spori semnificativ motivația și participarea lor la ateliere. Fiți conștienți să acordați mai multă atenție modului în care se simt, creând un mediu de susținere și înțelegere în care tinerii NEET să se poată exprima deschis și să se simtă apreciați, încurajând și mai mult implicarea lor activă și sentimentul de apartenență în cadrul atelierelor.
LECȚII ÎNVĂȚATE
După derularea proiectului, la reevaluarea tinerilor, s-a putut observa că proiectul și conținutul acestuia au promovat spiritul antreprenorial în rândul participanților, de asemenea, participanții au susținut diverse teste de autocunoaștere, și-au îmbunătățit diverse abilități, și-au identificat locurile de muncă vacante preferate pe piața muncii. Una dintre cele mai importante constatări este faptul că participanții, după ce au cunoscut mediul de afaceri, au înțeles în ce profesii nu doresc să lucreze și au decis să-și consolideze cunoștințele și să studieze pentru a nu ajunge într-o industrie care „îi sperie/nu se potrivește intereselor lor”.
În calitate de organizatori, am fost foarte bucuroși că, prin progresul și inițiativele acestui proiect, mulți participanți au reușit să își privească ideile prin prisma economiei circulare, iar cel mai bine am reușit acest lucru printr-un joc interactiv, folosind ideile de afaceri create de participanți. Prin intermediul atelierului acestui joc, mulți tineri au început să înțeleagă cum își pot schimba produsul, iar unii chiar și-au schimbat direcția afacerii.
O altă perspectivă importantă este, cu siguranță, faptul că este mult mai ușor pentru participanți să înțeleagă orice proces din perspectiva antreprenoriala sau din cea de angajat, dacă sunt prezentate exemple concrete.
Nu în ultimul rând – suntem recunoscători că am reușit să ne integrăm în acest proiect și să creăm interes în rândul acelor tineri care provin din grupuri dezavantajate din punct de vedere social.
