KIT DE FORMARE
ECONOMIA CIRCULARĂ
Modulul 1 - Despre economia circulară
Acest capitol are obiectivul de a prezenta aspectele fundamentale ale economiei circulare, de a explora definiția acesteia, conceptele cheie și strategiile eficiente specifice. Înțelegerea acestor componente esențiale asigura o înțelegere simpla și clara a principiilor economiei circulare.
A) Provocări
De la „revoluția” industrială, producția de masă a avut un impact uriaș asupra mediului și a oamenilor. Economia a început să se bazeze pe un model linear, caracterizat de o abordare de tip "a lua, a face, a arunca": extragerea resurselor naturale și producerea unei varietăți de bunuri, dintre care cea mai mare parte se transforma, în cele din urmă, în deșeuri.
Economia lineară cauzează mai multe probleme de mediu, deoarece trebuie să țină cont de limitele planetei, în timp ce resursele naturale (de care depindem) sunt finite. Extracția masivă de materiale și producția asociată de deșeuri provoacă o poluare imensă și creează
o presiune semnificativă asupra ecosistemelor. Acest lucru pune în pericol furnizarea de servicii Eco sistemice esențiale, cum ar fi calitatea solului, a aerului și a apei.
Modelul economiei circulare este o alternativă durabilă la economia liniară și intenționează să rezolve problemele de mediu asociate.
B) Scopul și definiția economiei circulare
Economia circulară este un concept larg, existând mai multe definiții. Un model economic în care aportul de resurse și deșeurile, emisiile și scurgerile de energie sunt reduse la minimum prin încetinirea, închiderea și reducerea consumului de materiale și energie
(Geissdoerfer et al, 2017).
Cu alte cuvinte: într-o EC, extracția de materii prime este redusă, resursele sunt menținute în uz mai mult timp, iar deșeurile sunt prevenite și valorificate pe cât posibil.
Tranziția către o EC necesită o schimbare structurală în toate sectoarele societății. Unele dintre acestea au un rol important, cum ar fi regândirea designului produselor, modele de afaceri mai bine structurate pentru durabilitate și politici publice mai eficiente sunt câteva exemple. Agenții importanți în această tranziție sunt, prin urmare, nu numai companiile și organizațiile, ci și factorii de decizie politică, educatorii, agenții de inovare socială, instituțiile financiare, investitorii, mediul academic și consumatorii.
Principii Circulare Cheie
1. Minimizarea utilizării și extragerii resurselor
Organizațiile ar trebui să urmărească să reducă utilizarea și extragerea inutilă a resurselor prin optimizarea intrărilor de materiale în procesele de producție. Acest lucru implică refuzul, regândirea și reducerea intrărilor de resurse, concentrându-se pe sisteme bazate pe performanță, sisteme de produse-servicii, modele de partajare și dematerializare.
2. Păstrați produsele în uz cât mai mult timp posibil
Organizațiile ar trebui să acorde prioritate păstrării produselor în uz cât mai mult timp posibil, menținându-le valoarea. Acest lucru implică principii de proiectare circulară, cum ar fi durabilitatea și capacitatea de reutilizare și reparare. Punerea în aplicare a sistemelor de servicii pentru recondiționare bunuri, re – fabricare sau refolosire contribuie, de asemenea, la extinderea duratei de viață utilă a produselor.
3. Închiderea buclei de materiale
Toate produsele ar trebui să fie proiectate astfel încât să existe posibilitatea de reciclare a lor. Atunci când repararea, reutilizarea sau alte strategii circulare nu mai sunt fezabile, materialele utilizate în produse/componente ar trebui să fie recuperate prin reciclare circulară. Acest proces asigură menținerea sau îmbunătățirea calității materialelor, permițându-le să înlocuiască materialele virgine în loc să fie reciclate în produse de calitate inferioară. Cu toate acestea, pentru ca reciclarea să fie eficientă, trebuie evitată de la început utilizarea substanțelor periculoase și dăunătoare mediului.
4. Gestionarea ecosistemului
Economia circulară, ca parte a gestionării durabile a resurselor, urmărește să prevină poluarea rezultată din activitățile de producție și de consum pentru a asigura conservarea calității mediului. Într-o economie circulară, organizațiile au responsabilitatea de a proteja în mod activ ecosistemele și de a investi în regenerarea ecologică, îmbunătățirea biodiversității și restaurarea serviciilor Eco sistemice pentru a anula orice daune și a promova îmbunătățirea generală a mediului.
5. Crearea unei valori comune durabile
Strategiile circulare oferă beneficii economice prin reducerea costurilor și valorificarea reziduurilor, oferind în același timp avantaje sociale și de mediu, cum ar fi crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, o economie circulară diferă de modelele convenționale de creștere economică, vizând beneficii societale pe termen lung și pe scară largă. În loc să se concentreze doar pe fluxul economic, aceasta măsoară bogăția societală, inclusiv resursele naturale, culturale, umane și manufacturate, creșterea reflectând îmbunătățirea și creșterea calității și cantității acestor acțiuni.
Diagrama Butterfly a economiei circulare, prezentată mai jos, oferă un rezumat concis al modului în care sunt gestionate resursele în cadrul modelului economiei circulare. Aceasta ilustrează două bucle interconectate: ciclul biologic și ciclul tehnic. Ciclul biologic presupune
returnarea materialelor organice în mediul înconjurător prin procese naturale, cum ar fi compostarea. Ciclul tehnic se concentrează pe reutilizarea, repararea, re – fabricarea sau reciclarea materialelor și produselor pentru a minimiza deșeurile și a conserva resursele.
Diagrama fluturelui evidențiază importanța închiderii acestor bucle și a creării unui flux continuu de resurse, ceea ce duce la o economie mai durabilă și mai circulară.
C) Strategii de Economie Circulară
Economia circulară este un sistem de producție și de consum care promovează utilizarea durabilă a resurselor, în cicluri închise, alimentate de surse regenerabile, regenerând ecosistemele și asigurând progresul social.
Există câțiva „R” ai strategiilor circulare care ajută organizațiile să își facă procesele mai durabile, să își regândească modelul de afaceri, să evite consumul excesiv de resurse și să fie mai eficiente în menținerea valorii. Aceste strategii se completează adesea reciproc și formează o abordare pentru a atinge circularitatea și a atinge întregul potențial al unei economii durabile și regenerative.
În tabelul de mai jos putem identifica diferitele strategii, semnificațiile lor și etapele în care se încadrează atunci când se ia în considerare o economie mai circulară sau mai liniară, în funcție de materia primă.
Modulul 2 - Cum se înființează o activitate de Economie Circulară
1) Introducere
2) Domeniu de aplicare și Obiective
3) Competențe
-
gândire sistemică
-
inovare și creativitate
-
colaborare și muncă în echipă
-
gândire critică și luarea deciziilor
-
spirit antreprenorial și competențe în afaceri
-
conștientizarea problemelor de mediu
4) Parteneriate și colaboratori
5) Resurse / Buget
6) Materiale
7) Activitatea de planificare și management
Planificarea strategică a unei activități este esențială pentru a defini obiective clare, pentru a identifica publicul țintă, pentru a stabili resursele necesare, pentru a determina calendarul de execuție și pentru a se asigura că activitatea este adaptată intereselor și nevoilor tinerilor participanți, făcând-o mai atractivă și mai relevantă pentru aceștia.
Gândirea conceperii activității presupune să se gândească la crearea unui format atractiv și captivant, care să fie capabil să trezească interesul tinerilor și să-i încurajeze să participe activ. Metodologiile alese pentru conceperea activității ar trebui să ia în considerare accesibilitatea, asigurându-se că activitatea este incluzivă și permite tuturor tinerilor să participe, indiferent de abilitățile sau de mediul lor interes. Conceptele de sustenabilitate și economie circulară sunt transmise într-un mod didactic și atractiv.
Descrierea activității joacă un rol crucial în organizarea și realizarea proiectului, oferind o foaie de parcurs detaliată pentru a-i ghida pe toți cei implicați. Obiectivele specifice ale activității ar trebui să fie stabilite în mod clar, astfel încât participanții să înțeleagă scopul și relevanța inițiativei. Pentru a facilita punerea în aplicare, etapele de execuție ar trebui prezentate în ordine cronologică, detaliind ceea ce trebuie realizat în fiecare fază a activității. În cazul în care există activități de grup, este important să se precizeze numărul de persoane necesare pentru fiecare sarcină, promovând colaborarea și munca în echipă.
Un alt aspect esențial care trebuie avut în vedere este durata estimată a fiecărei etape, oferind o noțiune clară a programului și permițând participanților să se organizeze în consecință. Ar trebui descris profilul facilitatorilor implicați, subliniind competențele și cunoștințele lor relevante pentru desfășurarea activității. Claritatea, concizia și organizarea descrierii sunt esențiale pentru a se asigura că toate informațiile sunt ușor de înțeles și că activitatea are succes în promovarea sustenabilității și a economiei circulare în rândul tinerilor participanți.
8) Logistică
Logistica este un element esențial pentru a asigura succesul unei activități și/sau al unui eveniment, astfel încât este esențial să se ia în considerare cu atenție mai multe aspecte logistice care contribuie la o experiență pozitivă și ecologică. Primul pas este alegerea locației potrivite. Este important să țineți cont de accesibilitatea participanților, căutând un loc cu acces ușor, de preferință aproape de mijloacele de transport în comun. În plus, proximitatea zonelor verzi sau a spațiilor în aer liber face posibilă desfășurarea unor activități conectate cu natura.
Spațiul fizic merită, de asemenea, atenție. Determinarea dimensiunii necesare pentru a găzdui confortabil toți participanții și a permite executarea dinamicii este crucială pentru a evita problemele de supraaglomerare și pentru a se asigura că activitățile se desfășoară așa cum au fost planificate. Un alt aspect important este determinarea numărului de participanți. Stabilirea unei limite în funcție de capacitatea spațiului și de resursele disponibile este necesară pentru a asigura o experiență mai organizată și mai satisfăcătoare pentru toți cei implicați.
Definirea orelor și a datelor este un alt punct relevant. Este esențial să se țină cont de disponibilitatea participanților și să se evite suprapuneri in program care pot pune în pericol prezența celor implicați. Un program detaliat, cu orele de începere și de încheiere a activităților, pauzele și alte informații relevante, facilitează organizarea evenimentului și gestionarea timpului.
Logistica alimentară este un punct care merită o atenție deosebită. Dacă există mese în timpul activității, este relevant să se planifice opțiuni sustenabile, cum ar fi mâncăruri vegetariene sau vegan, evitând risipa alimentară și utilizarea excesivă a ambalajelor de unică folosință.
Pentru desfășurarea activității, poate fi nevoie de prestatori de servicii și furnizori. Este esențial să alegeți parteneri care împărtășesc, de asemenea, valorile sustenabilității, acordând prioritate companiilor care au practici sustenabile și responsabile din punct de vedere social. Gestionarea deșeurilor este o preocupare constantă. Este esențial să se elaboreze un plan pentru colectarea selectivă și eliminarea corespunzătoare a deșeurilor generate în timpul activității, încurajând reciclarea și reducând impactul asupra mediului. În cazul în care organizați același eveniment de mai multe ori sau desfășurați un set de activități pentru o anumită perioadă de timp, încercați să vă gândiți la modalități de reducere și eliminare a deșeurilor, reducând astfel impactul de la un eveniment la altul. Aceasta poate fi o modalitate excelentă, în primul rând, de a demonstra că este posibil să organizați activități cu un impact redus și, în al doilea rând, puteți împărtăși strategiile și practicile utilizate pentru a realiza acest lucru și îi puteți inspira pe alții să vă urmeze exemplul.
Atunci când se iau în considerare toate aceste aspecte, activitatea devine o experiență îmbucurătoare, care întărește importanța conservării mediului.
9) Echipa
Organizarea unei activități pentru tineret necesită o planificare bine structurată și o coordonare eficientă. Diferite persoane joacă roluri-cheie în acest proces. Managerul de proiect conduce echipa, asigurând o logistică adecvată și stabilind parteneriate strategice. Facilitatorul de activități implică participanții cu o dinamică educațională. Alți profesioniști contribuie la transformarea activității într-o experiență memorabilă și conștientă.
Câteva poziții care pot fi considerate esențiale pentru planificarea, implementarea și executarea unei activități:
➔ Manager de proiect
Responsabil general pentru planificarea și realizarea activității. Coordonează toate etapele, stabilește obiective, termene și alocă resurse. Își asumă responsabilitatea pentru logistică, gestionarea parteneriatelor și gestionarea financiară.
➔ Facilitator de activități
Responsabil de dinamizarea activităților planificate, de implicarea participanților și de desfășurarea dinamicii într-un mod interactiv și educativ, aliniat la obiectivele activității. Contribuie cu cunoștințe specifice, furnizând informații relevante pentru activitățile planificate și sensibilizând participanții cu privire la problemele de mediu
➔ Asistenți și voluntari
Asistă managerul de proiect și facilitatorul de activități în diferite sarcini, de la sprijin logistic la desfășurarea dinamicilor și a activităților practice.
➔ Responsabil de comunicare și marketing
Se ocupă de publicitatea activității într-un mod strategic, utilizând canale de comunicare precum rețelele de socializare, e-mailurile și mass-media locală pentru a ajunge la publicul țintă și a asigura o bună adeziune.
➔ Responsabil cu siguranța și protecția
Asigură siguranța participanților în timpul activității, asigurându-se că sunt respectate toate normele de siguranță și luând măsuri de precauție pentru a evita accidentele sau incidentele.
➔ Evaluator de impact
Responsabil cu dezvoltarea și aplicarea metodelor de evaluare pentru a măsura impactul activității în raport cu obiectivele de sustenabilitate, culegând feedback de la participanți și oferind informații pentru îmbunătățiri viitoare.
➔ Responsabil administrativ financiar
Asigură gestionarea eficientă a resurselor financiare disponibile prin urmărirea bugetului și a cheltuielilor legate de activitate.
10) Comunicare
Communication of the activity and/or event plays a key role, dissemination can determine the success of uptake and engagement of the appropriate target audience. In order to reach a broad spectrum of interested young people, it is necessary to develop effective dissemination strategies.
În primul rând, este esențial să se definească cele mai adecvate canale de comunicare pentru a ajunge la publicul țintă dorit. Mediile sociale, de exemplu, reprezintă un instrument puternic pentru a ajunge rapid și direct la tineri. În plus, utilizarea e-mailurilor, a aplicațiilor de mesagerie și a parteneriatelor cu școlile sau cu organizațiile locale poate fi, de asemenea, eficientă în diseminarea informațiilor despre activitate.
Conținutul diseminării este, de asemenea, un aspect relevant. Este important să se transmită în mod clar și atractiv obiectivele activității, beneficiile participării și importanța sustenabilității. Utilizarea imaginilor, a videoclipurilor și a poveștilor de impact legate de cauză poate crește interesul și legătura emoțională a potențialilor participanți.
Momentul în care se desfășoară acțiunea de sensibilizare este important. Stabilirea momentului potrivit pentru începerea campaniei de sensibilizare poate face diferența în ceea ce privește atragerea părților interesate. Este recomandabil să planificați campania de sensibilizare suficient de devreme pentru ca tinerii să aibă timp să planifice și să rezerve data activității în programul lor.
În plus, caracterul interactiv și implicarea online sunt esențiale. Promovarea participării active a tinerilor pe rețelele de socializare, prin sondaje, întrebări, provocări sau acțiuni comune, poate crea un sentiment de comunitate și poate stimula conținutul digital, extinzând raza de acțiune a activității. Colaborarea cu personalități care împărtășesc aceleași valori și sunt influente în domeniu poate să îmbunătățească diseminarea, ajungând la noi audiențe și consolidând mesajul activității.
Accesați recomandările pentru materiale de campanie de sensibilizare, care vă pot ajuta în elaborarea strategiilor de campanie.
11) Evaluarea
Este esențial să se încorporeze mecanisme de evaluare pentru a măsura impactul activității și pentru a implementa ajustări și îmbunătățiri în edițiile ulterioare. Pe lângă cercetarea activă care implică participanții și părțile interesate, se recomandă, de asemenea, utilizarea unor metode de colectare a datelor calitative și cantitative, cum ar fi interviurile individuale, grupurile de discuții și chestionarele structurate. Această abordare multifațetată oferă o înțelegere mai cuprinzătoare a percepțiilor și experiențelor părților interesate, permițând ajustări mai precise.
În plus, monitorizarea rezultatelor campaniei de diseminare joacă un rol crucial în evaluarea strategiilor adoptate, permițând ajustări acolo unde este necesar. Analizarea unor parametri, cum ar fi raza de acțiune a promovării, nivelurile de implicare și ratele de conversie, oferă informații valoroase pentru a optimiza viitoarele inițiative de comunicare. Cu toate acestea, pe lângă indicatorii de performanță imediată a campaniei, este important să se ia în considerare și indicatorii de impact pe termen mai lung, cum ar fi schimbările comportamentale și conștientizarea continuă a cauzei. Acest lucru poate fi măsurat prin urmărirea post-activitate, observând dacă participanții continuă să adopte practici durabile sau să împărtășească cunoștințele dobândite.
Luarea în considerare a colaborării cu experți externi, cum ar fi consultanții în evaluare sau profesioniștii în cercetare, care pot aduce o perspectivă imparțială și expertiză în realizarea evaluării. Astfel, se asigură că analiza este completă și obiectivă, contribuind la obținerea unor rezultate mai solide.
Atunci când împărtășiți rezultatele evaluării cu alte instituții și comunități interesate, se recomandă să puneți la dispoziție rapoarte detaliate care să descrie metodologia utilizată, principalele informații obținute și lecțiile învățate. Acest lucru nu numai că promovează diseminarea bunelor practici, dar contribuie, de asemenea, la transparența și fiabilitatea inițiativei. Cu această abordare aprofundată și cuprinzătoare a evaluării activităților, devine posibilă măsurarea mai exactă a impactului, identificarea oportunităților de creștere și consolidarea realizării obiectivelor propuse.
amintește-ți
➔ Fiți incluzivi și accesibili
Asigurați-vă că activitatea este accesibilă tuturor, indiferent de vârstă, sex sau abilități, și oferiți orice sprijin necesar.
➔ Folosiți o abordare participativă
Implicați participanții în conceperea și desfășurarea activității și încurajați colaborarea, creativitatea și experimentarea.
➔ Implicați și vă distrați
Folosiți activități interactive pentru a menține participanții motivați și interesați.
➔ Măsurați impactul
Evaluați impactul activității dvs., utilizând parametri precum ratele de participare și feedback-ul pentru a vă perfecționa și îmbunătăți activitatea.
➔ Integrați principiile sustenabilității
Promovați incluziunea socială, acordați prioritate activităților incluzive cu practici sustenabile care pot fi extinse la viața de zi cu zi a tinerilor, creați conștientizare socială.
Modulul 3 - Exemple de cele mai bune practici și cum să le reproducem
Există o mare varietate de activități care pot fi reproduse în cadrul economiei circulare, precum și posibilitatea de a crea noi abordări bazate pe subiectele menționate în capitolul anterior, în vederea unei planificări mai eficiente. Cu toate acestea, în acest capitol, ne vom concentra asupra unor exemple specifice de activități legate de economia circulară care au fost deja implementate. Vom discuta despre modul în care au fost concepute și executate aceste activități și despre strategiile dezvoltate pentru aplicarea, monitorizarea și evaluarea lor.
Proiectul Erasmus+ „Trăind vieți mai durabile: soluții circulare pentru integrarea refugiaților în Europa” (2020-1-PT01-KA204-078418). Acest proiect urmărește să contribuie la integrarea refugiaților și a imigranților în Europa prin transmiterea de competențe pentru
reducerea spre zero a deșeurilor, reciclare și reparare. Prin transformarea materialelor aruncate în creații valoroase și inovatoare, proiectul contribuie atât la integrarea refugiaților, cât și la promovarea unor modele economice durabile, aliniindu-se la obiectivele Comisiei Europene pentru o economie circulară și la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Acest proiect este împărțit în trei module cu exemple de programe curriculare de educație non formală privind economia circulară pentru refugiați și imigranți. Le vom folosi ca exemple pentru a explica modul în care au fost realizate în cadrul dinamicii unei activități bazate pe economia circulară.
De asemenea, proiectul se străduiește să responsabilizeze refugiații, în special femeile, prin stimularea creșterii lor profesionale și deschiderea unor perspective de angajare în sectoare precum cel al alimentației publice, al modei și al designului. Această abordare nu numai că valorifică principiile economiei circulare, dar se aliniază și cu competențele existente ale refugiaților, dezvoltate prin economii informale, schimburi colaborative și practici de reciclare.